joi, 26 noiembrie 2009

Fiecare la randul lui....


E a II- poezie scrisa anul trecut


Lasa-ma sa plang



Mi-ai smuls zambetul fara mila...
Doar cu o aparenta parere de rau,
Dar nu-ti pasa, asa cum nici mie
Nu mi-a pasat de sufletele chinuite
Ce nu se pot stinge, ce sufera...
Si plang...
Si plang si eu dar cu sange, durere,
Eu fata-mi nu o pot brazda
Cu lacrimi grele ce tipa, se-agita
Sa scape din stransoarea ochilor mei...
Nu...In lumea asta nu ti se ingaduie
Sa plangi, sa jelesti...esti proscris,
Plangi?! esti slab,
Nu esti modelul de om optimist
Ce are dreptul sa traiasca...
Iar eu sunt vie,
Chiar daca viata-mi este moarta...
Si vreau sa plang...
Lasa-ma sa plang...



Decembrie 2008

Un comentariu:

  1. foarte tare poezia!imi place:X!trista insa e plina de mesaj...aproape simbolista as putea spune....continua cu asta daca iti place

    RăspundețiȘtergere