Ultima chemare (in soapta)

...


Sunt fericita!In fiecare zi ma trezesc pentru
A-ti spune cuvintele
Ce s-au lasat atat de mult asteptate..."Te iubesc!"
Zambetul tau imi da viata, ochii tai ma inalta..."Ma iubesti!"
...Lasati-ma sa visez...
E atat de greu sa te prefaci ca vrei sa traiesti,
Sa-ti fortezi inima sa bata,sa respiri fara sa vrei,
Sa-ti zidesti un zambet ce ascunde dupa el durere,
Sa nu lasi lacrimile sa evadeze din ochii tai...
Consider perfect tot ce nu esti,
Te stingi incet,dar...zambesti...
Privirea lui te doboara,
Dar zambetul lui alaturi de acea raza de soare
Te tine in viata.
Si iar urasti tot ce esti,
Te stingi incet, dar zambesti...





Ianuarie 2009

Fiecare la randul lui....

E a II- poezie scrisa anul trecut


Lasa-ma sa plang



Mi-ai smuls zambetul fara mila...
Doar cu o aparenta parere de rau,
Dar nu-ti pasa, asa cum nici mie
Nu mi-a pasat de sufletele chinuite
Ce nu se pot stinge, ce sufera...
Si plang...
Si plang si eu dar cu sange, durere,
Eu fata-mi nu o pot brazda
Cu lacrimi grele ce tipa, se-agita
Sa scape din stransoarea ochilor mei...
Nu...In lumea asta nu ti se ingaduie
Sa plangi, sa jelesti...esti proscris,
Plangi?! esti slab,
Nu esti modelul de om optimist
Ce are dreptul sa traiasca...
Iar eu sunt vie,
Chiar daca viata-mi este moarta...
Si vreau sa plang...
Lasa-ma sa plang...



Decembrie 2008